Rectorul meu

Deoarece, mai nou, toți chemații sau nechemații din Universitatea Babeș-Bolyai au ajuns să își dea cu părerea despre conducerea acestei instituții, am considerat că este de datoria mea să îmi exprim opinia. Cred că aceasta este și universitatea mea. Iar pentru a răspunde la întrebarea: cum trebuie să arate viitorul Rector al UBB, am încercat să fac o schiță de portret-robot pentru imaginea Rectorului celei mai bune Universități din România. Din perspectiva mea.
În primul rând, vreau ca Universitatea „mea” să fie condusă de un COLEG și nu de către un LIDER atotștiutor. Nu vreau un Rector care să îmi vorbească despre democrație și despre valori abstracte, dar care să se comporte ca un șef arogant, disprețuitor și discreționar. Nu mai vreau un Magistru, ci vreau un profesionist care știe să lucreze în cadrul unui model colegial-colaborativ, unde fiecare membru al universității are un cuvânt de spus, are aprecierea pe care o merită și este tratat ca un egal. De aceea vreau un Rector care să impună o conducere colegială, unde vocile fiecăruia să fie auzite, ascultate și acceptate. Un Rector care va conduce prin consultarea tuturor reprezentanților departamentelor, facultăților și centrelor de cercetare, un Rector care va decide prin consens și bun simț, nu prin dictat și bun plac.
Aș vrea o Universitate a egalității, dar nu o Universitate a egalitarismului. Cei care vorbesc despre democrație, folosind acest termen aidoma ideologilor democrației populare, ca pe un cuvânt valiză, ar trebui să știe că democrația fără meritocrație este, după cum spunea Aristotel, doar o altă formă de dictatură. O dictatură a incompetenților, a nechemaților și a profitorilor este mai rea decât o dictatură a Magistrului luminat. Mă tem de proști mai tare decât mă tem de deștepții performanți. Părerea mea este aceea că locul fiecăruia în ierarhia academică trebuie să fie dat de coeficientul de inteligență și de rezultatele concrete, nu de clanul din care face parte. Vreau să dialoghez, dar pe bază de cunoaștere, nu pe bază de cunoștințe și rubedenii. Vreau un Rector care să restabilească ordinea intelectuală în Universitatea mea.
Pentru că vreau o universitate vie, flexibilă, capabilă să educe, dar și capabilă să schimbe societatea din care face parte, nu doar o universitate orientată spre profit și atragere de fonduri, vreau un Rector care să fie mai mult decât un bun administrator, un fel de conțopist zelos. Vreau un Rector care să fie capabil să vândă „idei”, „valori” și „principii”. Un Rector care să ofere și să primească încrederea comunității.
Vreau să fiu reprezentat de un universitar adevărat. Aș vrea un Rector care să fie o personalitate marcantă a cercetării, un membru recunoscut al societății academice românești și internaționale. Nu vreau un Rector care nu are nicio carte publicată în străinătate, nu a administrat niciun grant european sau internațional și nici nu a condus altă instituție decât cea din care face parte el, familia și prietenii lui.
Vreau un Rector care să fie înainte de orice Profesor. Dar nu vreau un profesor universitar creat la apelul de seară al pilelor și relațiilor. Nu vreau ca Universitatea să fie condusă de către orice conferențiar sau profesor care, străfulgerat de pulsiunea democrației fără noimă, crede că are bastonul de Rector în geanta diplomat, deși nu are nicio relevanță în sfera academică de azi. Numele Rectorului ar trebui să însemne ceva, așa cum au însemnat numele lui Racoviță sau Pușcariu cândva. De aceea nu o vreau o universitate condusă de anonimi veleitari.
Nu vreau nici un Rector pamfletar, publicist de presă scrisă sau de televiziune, ci un universitar ale cărui realizări se aud și se văd în publicațiile de specialitate, naționale și internaționale. Pe de altă parte nici nu vreau un Rector izolat în turnul de fildeș, unul care să cunoască mersul lucrurilor numai din cărți citite în solitudinea bibliotecii.
Vreau un Rector care să aplice principiul „publică sau dispari”. Un Rector care știe ce înseamnă cercetarea științifică și metodologia cercetării, de la elaborare, până la redactare și publicare. Aș vrea un Rector care să știe să scrie corect în limba română, care să știe mai mult de o limbă străină, un Rector care să poată reprezenta această instituție în orice dezbatere academică.
De aceea trebuie să avem un Rector care să aibă caracter. Iar caracter înseamnă deopotrivă moralitate, dar și demnitate. Vreau un Rector care știe cum se administrează o instituție publică, nu un manager de firmă privată, un personaj care să caute profitul printr-o relație de tip clientelar, ci o personalitate care să aducă profesiunea de profesor universitar la nivelul cuvenit.
Vreau un Rector care să nu facă politică. Un Rector care să nu poată fi chemat la telefon de niciun lider politic, un Rector care să nu susțină interesele partidelor și partidulețelor care se succed la conducerea României. Vreau un Rector care să poată să se impună în fața Ministerului Educației și care să poată să apere autonomia universitară, nu unul care să fie de acord cu orice comandamente venite din partea unor lideri politici care disprețuiesc „filosofia” și cultura.
De aceea vreau un Rector care să mențină Universitatea în elita academică națională și internațională, care să fie în stare să înțeleagă că această instituție trebuie să intre în topurile universitare internaționale prin susținerea proiectelor de cercetare, prin direcționarea finanțărilor spre acele proiecte care sunt relevante și nu prin „plăți către clienți”. Stimularea financiară a rezultatelor remarcabile (publicări în străinătate, participări la conferințe, obținerea de brevete și premii internaționale) trebuie să fie o prioritate. Nu mai vreau un Rector care să susțină discreționar unele facultăți în detrimentul altora, nu este corect ca unele cadre didactice din aceeași universitate să beneficieze de avantaje de care alte cadre universitare, cu același statut, să fie lipsite.
Vreau un Rector care să restaureze principiul concurenței în ocuparea posturilor didactice și care să promoveze o Universitate ca un spațiu de elită academică și nu un adăpost temporar pentru soți și soții, concubine și nepoței ai tuturor potentaților momentului. Un Rector care să recunoască performanța este un Rector care știe că, mai importante decât finanțele și infrastructura, sunt valorile umane și potențialul fiecărui cercetător sau universitar în parte.
Vreau un Rector care înțelege cât de importantă este libertatea de mișcare pentru cadrele didactice, inclusiv posibilitatea de a preda și de a cerceta în colective din străinătate, care poate să atragă și să gestioneze resurse, astfel încât să oprească risipa de talente și energii, pentru a oferi mediul propice internaționalizării Universității noastre.
Vreau un Rector care să știe să pună la dispoziția cadrelor didactice ale Universității resursele acestei universități, și nu unul care distribuie aceste resurse pe criterii obscure, recompensând diverse fidelități și amiciții personale. Baza materială a Universității este, în primul rând, a cadrelor didactice și a studenților. În acest context, vreau un Rector care să pună la dispoziția profesorilor și studenților UBB, chiar în mod preferențial și uneori gratuit (cum este cazul complexului de natație), facilitățile Universității, așa cum se întâmplă în toată lumea. Nu să fiu limitat prin „vânzarea” acestor resurse către terți. Vreau să beneficiez de tot ce înseamnă a fi cadru didactic la o universitate de prestigiu. Vreau un Rector care să ofere tinerilor doctoranzi și asistenți inclusiv posibilitatea de a fi cazați în spațiile Universității la costuri minime.
Vreau un Rectorat care, în loc să facă investiții megalomane, să acorde lucruri simple, dar atât de importante individual – de exemplu, câte un laptop oricărui cadru didactic care dorește acest lucru, câte100 de euro lunar oricărui cadru didactic dorește să își cumpere cărți din acești bani, susținere financiară pentru publicarea de cărți și articole în străinătate și cel puțin o călătorie academică (pentru conferințe, studii sau cercetare) oriunde în Europa.Vreau un Rector care să aducă Universitatea la dialogul universităților mondiale, care să conducă dialogul academic din România și din această parte a lumii.
Vreau un Rector care să respecte studenții și absolvenții UBB, astfel încât aceștia să fie cartea noastră de vizită. Avem nevoie de studenții cei mai performanți, orientați spre
creativitate, și nu spre fidelitate mecanică, cu implicare în procesele de cercetare și nu simpli “clienți” pentru oligarhia universitară. Un Rector care va fi împotriva mediocrității studențești și universitare, dar și unul care va ști să stabilească legături mai strânse cu absolvenții, inclusiv prin implicarea acestora în activitățile UBB.
Nu în ultimul rând, vreau un Rector care să facă din Universitate epicentrul unui oraș al inteligenței și al creativității Clujului.

Posted in: Comentarii