Trăiască cinemao!

Posted on January 2, 2017

0


Marele film caraghios cu zombul chinezesc începe când Matt Damon și o gașcă de europeni caută praf de pușcă prin deșertul Gobi, dar găsesc numai praf de tobă. După ce umblă hăbăuci prin deșert, îi atacă un fel de extraterestru chinezesc, pe care personajul lui Damon, William Garin, îl hăcuiește ca pe o găină. Prima parte a filmului seamănă cu toate celelalte filme chinezești pseudo-istorice. Sunt serii de urmăriri, urmate de pauze de odihnă pentru cai. La un moment dat dau nas în nas cu o bucată din Marele Zid Chinezesc, și-atunci află că și chinezii se tem de acești monștri nemaivăzuți. Drept pentru care filmul devine un fel de Godzilla cuplat cu World War Z. Pentru că monștrii ăștia chinezești sunt un fel de zombies medievali, care au un singur gând, să se cațere pe Zidul chinezoilor, cu scene copiate din World War Z. Dar nici nu e de mirare, pentru că unul dintre scenariști e nimeni altul decât Max Brooks, autorul Ghidului de supraviețuire în caz de atac zombie.

Zombul chinezesc e un fel de reptilo-câine, cu coadă de salamandră și lătrat de alsacian. Deși arată ca o jucărie chinezească făcută pe o navă, aflăm că sunt născuți dintr-un meteorit, conduși de o regină ascunsă într-un munte de jad. Moment când totul devine un fel de amestec aiuritor între seriile Alien și filmele lui Spielberg cu dinozauri. Fiarele asta numite taotie, au un singur gând, să mănânce ceva și să se înmulțească. Până aici destul de asemănător cu oamenii. Mai au și alte trăsături umane. Ca și pușcașii marini americani, nici crocozaurii nu-și lasă camarazii în urmă pe câmpul de bătălie, existența unei etici militare a câinio-balabuștilor fiind impresionantă. Problema e că nu știm unde locuiesc sutele de mii de zombici în timpul liber și de ce apar numai o dată la 60 de ani. Cert e că ăștia micii și câinioșii sunt verzi, au ochi aiurea și mai halesc câte o fătucă, se mai mușcă între ei și par a fi atrași ca taurii de la corride de o cârpă roșie. În valul de zombici apar niște crocozauri mai ceva ca primii, ceva împerechere între dilofozauri și insectele din Infanteria stelară. Crocozaurii ăștia au tehnică de luptă împrumutată de la legionarii romani, formează un testudo de-ți stă mintea în loc. Vorbesc între ei ca animalele din Avatar și se coordonează atâta de bine că te miri de ce n-au ocupat China până acuma. Păcat că sunt mai proști ca mongolii, pentru că nu se gândesc să dea ocol zidului și să atace din lateral.
Treaba e că Zidul e apărat de niște femei cu armură albastră, pentru că în China comunistă și armata-i feministă. Fetele asta stau sub semnul totemic al cocorului și se bat de zici că-s gimnastele care câștigă olimpiadă după olimpiadă. Șefa cocoreselor ăstora e frumoasa chinezoaică zisă Generalesa Lin, jucată de Jing Tian, ale cărei talente actoricești pălesc în fața chipului ei de păpușă de porțelan. Fetele fac niște acrobații de parc-ar fi angajate de Circul de Stat din Shanghai, după care discută politică și îl educă în spiritul confucianismului pe William. Generalesa Lin de fapt e chintesență de militar chinez, care nu luptă pentru orez, ci pentru cel mai înalt și sacru crez, încrederea în comunitatea din care face parte. Dacă nici ăsta nu e mesaj comunist, nu știu ce altceva mai e! Astfel ne dăm seama că China conduce planeta în avansul tehnologic. Chinezii au inventat praful de pușcă, baloanele cu aer cald, rachetele explozive, pușca cu magneți și liftul cu apă, roata zimțată și sfoara de bungee jumping, oglinda de perete, ce să mai vorbim de apa caldă.

Tot filmul este o glorificare continuă și deșănțată a puterii militare chineze și a forței tehnologice a Chinei. Chinezii chiar și la masă au sporturi marțiale, sunt altruiști, bine organizați, corecți și solidari. Europenii sunt egoiști, dar mai ales lacomi. Damon, arcaș meseriaș, e și el expresia militarismului european, dar bazat pe soldă și mercenariat. Filmul mai face și elogiul meritocrației de extracție socialistă, când îl vedem pe Împăratul chinez cum se ascunde după tron de frica crocozilelor (dacă n-ați înțeles sunt Godzile cuplate cu gorile).
Cel mai amuzant este că în China mai toți vorbesc engleză și, ce să vezi, chiar și șefa Zidului vorbește limba lui Shakespeare. Așa că o mare parte din film se pierde cu traducerea engleză-chineză. La un moment dat am înțeles și eu ce zice un ofițer chinez, când Matt Daemon se laudă. Chinezul, neîncrezător îi zice: Las-o joc că măcăne! Din fericire, la un moment dat sau altul, toți europenii sunt însoțiți de chinezi vorbitori de limbă anglo-americană, așa că publicul internațional poate să stea liniștit. Oricum, la final înfrățirea englezo-chineză este stabilită și ordinea globală menținută. Noroc cu William că îi salvează pe toți – deși sunt sute de mii de milioane de chinezi trebuia să vină un englezoi să-i scape de necazuri. Iar norocul regizorului Zhang Yimou e că a primit bani să facă cel mai scump film realizat în China, puteau liderii comuniști să investească într-un nou Zid chinezesc de banii, altfel filmul se termina la fel de prost ca și Hero, celebra producție de tip wuxia a aceluiași autor.
O mică informație îngrijorătoare – conform datelor estimate pentru 2017, încasările industriei de film din China vor ajunge la 10,4 miliarde de dolari, pentru prima oară peste încasările din SUA.

Advertisements
Posted in: Filme